| Speranţe minime pentru românii afectaţi de tetrapareză | Interviu cu dl ing. - dr. Rune Thorsen despre proiectul şi aparatul „MeCFES"
Având în vedere că aria medicinei experimentale internaţionale e mai puţin discutată de mass-media româneşti, am considerat că trebuie să aflăm pentru d-voastră noutăţi şi din această arie; noutăţi referitoare la diversele aparate şi/sau tehnologii experiementale curent existente, care să poată reda puţin speranţa acelora dintre d-voastră care poate simt că nu o mai au, respectiv în cazul incapacitărilor de mişcare. Totuşi, acest interviu cu ing. - dr. Thorsen, liderul echipei internaţionale de cercetători, care e responsabilă de apariţia „MeCFES", nu îşi propune defel să ofere speranţe false nimănui fiindcă aparatul în chestiune trebuie privit doar ca simplu experiment foarte promiţător. |
| Rating: 1 |
Evaluarea este disponibila doar membrilor. Conecteaza-te pentru a vota. | Interviu cu dl ing. - dr. Rune Thorsen despre proiectul şi aparatul „MeCFES"
Având în vedere că aria medicinei experimentale internaţionale e mai puţin discutată de mass-media româneşti, am considerat că trebuie să aflăm pentru d-voastră noutăţi şi din această arie; noutăţi referitoare la diversele aparate şi/sau tehnologii experiementale curent existente, care să poată reda puţin speranţa acelora dintre d-voastră care poate simt că nu o mai au, respectiv în cazul incapacitărilor de mişcare. Totuşi, acest interviu cu ing. - dr. Thorsen, liderul echipei internaţionale de cercetători, care e responsabilă de apariţia „MeCFES", nu îşi propune defel să ofere speranţe false nimănui fiindcă aparatul în chestiune trebuie privit doar ca simplu experiment foarte promiţător.
Silviu Marin (S.M.): Stimate d-le ing. - dr. Thorsen, de destul de curând am aflat de unul dintre neuromodulatoarele d-voastră mai vechi, denumit „MeCFES"; un dispozitiv conceput doar pentru a ajuta persoanele suferinde de tetraplegie la membrele superioare, cel puţin. D-le dr., cum poate acest neuromodulator să rezolve problemele zilnice ale unei persoane cu un astfel de handicap, concret vorbind?
Rune Thorsen, ing. - dr. (R.T.): În primul rând, „MeCFES" reprezintă cea mai nouă modalitate pentru recuperarea mobilităţii pierdute de cineva. În acest caz, noi ne direcţionăm atenţia înspre găsirea unor aplicaţii posibile pentru reabilitarea pacienţilor cu deficienţe neuromotorii. Or, restabilirea funcţiilor motorii ale mâinii unei persoane suferinde de tetraplegie (dobândită prin leziuni ale coloanei lombare), reprezintă un asemenea pas, pe care tindem să-l facem cât de curând. De pildă, persoanele cu afecţiuni neurologice de nivel C5/6, au limitată abilitatea de apucare şi manipulare a obiectelor (prehensiunea, n.red.).
Tratamentul clasic clasic al vertebrelor coloanei lombare e efectuat cu scopul de a permite flexarea sporită a degetelor pacientului, astfel încât acesta să aibă o prehensiune mai bună. În unele cazuri, spre exemplu, prehensiunea pacienţilor se dovedeşte a fi destul de slabă, iar noi am demonstrat deja că „MeCFES" poate compensa rareori pentru acest efect nedorit. Mai mult, într-un studiu recent publicat, la o serie întreagă de pacienţi care a încercat sistemul nostru, s-a descoperit că unii dintre pacienţii respectivi au putut, într-adevăr, efectua activităţi zilnice ordinare fără incidente, precum: luarea unei sticle cu apă, deşurubarea căpăcelului aceia şi consumarea conţinutului fără alte incidente (fără tremur, n.red.). Spre exemplu, până la ora actuală, doi pacienţi ne-au folosit dispozitivul timp de o lună de zile, fiind capabili de a şi-l aplica şi ajusta singuri, şi deşi s-au raportat o serie de carenţe tehnice, ne-au declarat că le-ar fi de folos un astfel de aparat pentru îndeplinirea activităţilor domestice curente, cel puţin. Desigur, fiind doar un dispozitiv încă în fază experimentală,nu-l putem face disponibil publicului larg încă, dar suntem deja implicaţi într-un proiect la scară largă, care are scopul de a determina câţi pacienţi putem dota cu aparatul în chestiune.
S.M.: Rezultatele curente obţinute de d-voastră indică vreo speranţă sau nu în acest sens? Şi în ce constă unicitatea sistemului în chestiune?
R.T., ing. - dr.: Da, indică. Rezultatele pe care le avem sunt destul de promiţătoare. Întâmpinăm, însă, dificultăţi cu finanţările atât de necesare dezvoltării şi perfecţionării continue a sistemului nostru pentru a-l putea recomanda pacienţilor cu leziuni lombare de nivel C5/6. Or, unicitatea sistemului, ca să vă răspund părţii a doua a întrebării, constă în faptul că nu e unul invaziv. De regulă, în cazurile de prehensiune insuficientă, se propune intervenţia chirurgicală, dar uneori, rezultatele nu sunt tocmai pe măsura aşteptărilor pacienţilor, iar aici intervine „MeCFES" cu avantajul său net multiplu: a) durează doar o jumătate de oră pentru a fi testat pe un pacient; b) nu are reacţii adverse; şi c) dacă rezultatele dezamăgesc pacientul, acesta şi-l poate, pur şi simplu, scoate definitiv. Dar dacă pacientul e satisfăcut, bineînţeles, dispozitivul poate fi ţinut într-un buzunar, iar firele şi electrozii pot fi ascunse pe sub îmbrăcăminte. Cu alte cuvinte, atuul major al dispozitivului în chestiune e că poate extinde considerabil libertatea de mişcare a pacientului. Şi, desigur, dacă sistemul se dovedeşte a fi un succes major, se poate trece la versiunea implantabilă a acestuia, din dorinţa de a îmbunătăţi efectul cosmetizant.
S.M.: Care sunt cerinţele necesar de a fi îndeplinite pentru ca acest neuromodulator să fie de succes, odată implantat, d-le dr. Thorsen?
R.T., ing. - dr.: Referitor la succesul neuromodulatorului „MeCFES", pot afirma că „piaţa" acestuia e una relativ limitativă, astfel încât noi suntem într-o continuă căutare de oferte de colaborare pentru a ne perfecţiona dispozitivul. Aş mai putea preciza că aplicarea dispozitivului e cu mult mai diferită decât oferirea de medicamente unui pacient. Or, tocmai din acest motiv, e extrem de important ca atât producătorul, pe de-o parte, cât şi îngrijitorul şi pacientul, pe de alta, să lucreze în deplină sinergie. În cele din urmă, ştim că sistemul nostru va avea un impact considerabil în cazul tratării timpurii a tetraplegiei, de vreme ce tratamentul clasic e contraproductiv unei tehnologii electrostimulatoare precum e cazul acesteia.
S.M.: Există anumite contra-indicaţii minore şi/sau majore care ar trebui să fie menţionate în cadrul acestei proceduri, d-le doctor? De asemenea, ne puteţi oferi vreo marjă a ocurenţei acestora?
R.T., ing. - dr.: Contra-indicaţiile sunt de natură speculativă, iar ocurenţa acestora e aceeaşi precum în cazul oricărui alt aparat pentru stimulare electrică.
S.M.: Consideraţi, d-le doctor Thorsen, că dispozitive similare ar putea fi aplicate cu succes persoanelor care suferă de varii afecţiuni neurologice transmise ereditar? Şi cam care ar fi costurile pentru astfel de implantări?
R.T., ing. - dr.: Într-adevăr, cercetarea noastră în coordonarea membrelor superioare se concentrează şi pe alte afecţiuni transmisibile ereditar sau nu, precum pe: ictus, traume craniene, scleroză multiplă ş.a.m.d. În general, electrostimularea funcţională a demonstrat că poate obţine rezultate bune pe pacienţii în faza post-atac cerebral. Cu toate acestea, costurile unei implantări cu „MeCFES" sunt destul de dificil de precizat acum, mai ales fiindcă nu va fi vreun dispozitiv care să se vândă în farmacii.
Acest dispozitiv solicită prezenţa unui personal medical foarte calificat pentru selectarea şi instruirea pacienţilor în privinta utilizării acestuia. Dispozitivul mai necesită şi programare de către utilizator şi acces la reţea, precum în cazul tuturor tehnologiilor asistate de computer. În cele din urmă, avem problema rambursării costului dispozitivului în cauză. Poate că pacienţii întâmpină probleme serioase de ordin financiar, şi nu-şi pot permite nici măcar costurile unui echipament de bază pentru îngrijirea lor. De pildă, multora dintre pacienţii de care vorbesc, li se reaplică corsete deoarece nu-şi pot permite perne gonflabile ortopedice (antidecubitale, n.red.).
S.M.: Care vă sunt planurile de viitor în domeniu (atât ale d-voastră, cât şi ale echipei d-voastră), dr. Thorsen?
R.T., ing. - dr.: La ora actuală, încercăm să estimăm „piaţa tetraplegică" prin teste clinice. Testele în cauză sunt pentru evaluarea potenţialului uz al dispozitivului în cazurile unor pacienţi aflaţi în faza post-atac cerebral, după cum am mai menţionat. Iar după cum interesul nostru principal constă în aducerea pe piaţa medicală a unor tehnologii noi şi bine testate, lucrăm şi la diseminarea rezultatelor noastre experimentale.
Notă:
„MeCFES" e prescurtarea pentru englezescul „Myoelectrically Controlled Functional Electrical Stimulator" („Electrostimulator Funcţional Controlat Mioelectric", n. red.), reprezentând una dintre încercările noi de a reda mişcarea liberă, voluntară, persoanelor afectate de tetrapareză, în special.
De principiu, se merge pe ideea de măsurare a contracţiilor musculare voluntare şi de folosire a acestora pentru activarea aceloraşi muşchi sau a altora. Aşadar, când un muşchi paralizat se contractă, un semnal slab poate fi „citit" pe tegumentul acestuia protector.
Din aceasta cauză, se folosesc electrozi de suprafaţă, precum cei folosiţi de electrocardiografe. De asemenea, electrostimularea se realizează tot cu ajutorul electrozilor, aşa cum pot fi văzuţi şi cei din maşinăriile „TENS" (en., „Transcutaneous Electrical Nerve Stimulator" - ro., „Electrostimulator Nervos Transcutanat"). Mai mult, unicitatea „MeCFES" constă, însă, în faptul că muşchiul paralizat îl controlează pe cel stimulat, astfel încât utilizatorul deţine controlul total asupra forţei şi duratei contracţiei musculare realizate.
Puteţi afla mai multe despre „MeCFES" (textele sunt în engleză) la: http://www.ifess.org/ifess04/TWO%20upper%20extremities/oralwed/ThorsenR.pdf şi despre ing. - dr. Rune Thorsen la: http://www.cbi.dongnocchi.it/perso/itpthorsen.htm.
Realizat de: Silviu Marin
Sursa: Atentie.info | |
|